Multe sperante, multa dorinta, putine realizari. Asa poate fi caracterizat pe scurt jocul Stelei in meciul tur din Europa League cu Twente, meci in care elevii lui Ilie Stan au incercat multe, dar au reusit foarte putine, fiind acuzati printre altii de Gigi Becali de frica.
Partida de pe National Arena a inceput echilibrat, cu ambele echipe asezate in formule mai degraba defensive. Steaua are un singur varf impins, pe Nikolic, ajutat din spate de Tatu, un alt atacant reprofilat mijlocas dreapta, Rusescu, si doi inchizatori, in vreme ce Twente joaca tot cu un varf impins, doi inchizatori si doi oameni care sprijina atacantul.
Prima semi-ocazie vine in minutul 3, la o lovitura libera a lui Brandan, dupa care Rusescu este si el aproape sa prinda spatiul portii lui Mihailov in minutul 14. Batavii combina bine, tin mingea departe de careul lor, dar nu ataca foarte periculos, iar la cabine se intra cu 0-0 dupa alte cateva ocazii steliste si unul sau doua atacuri mai legate ale lui Twente.
Repriza a doua incepe dupa aceeasi parametri, dar, asa cum bine spune Ilie Stan, jocul greseala asteapta, iar greseala vine din partea lui Prepelita. Ex-olteanul pierde o minge in propria jumatate de teren, pustiul Ola John zburda printre Martinovici si Geraldo, dupa care il lobeaza perfect pe visatorul Tatarusanu.
Este 0-1 in minutul 53, iar golul toarna plumb in ghetele stelistilor, in ciuda unui public frenetic care canta, scandeaza si asteapta ceva. Fratii Costea intra pe final in incercarea disperata de a pune in pericol poarta olandezilor, dar cea mai mare ocazie a echipei ros-albastre vine la o lovitura de cap a lui Geraldo.
Se termina 0-1, iar fie ca a fost frica, fie ca a fost neputinta din partea elevilor lui Ilie Stan, un lucru este clar. Steaua a ajuns norocos si nemeritat in primavara europeana, acolo unde nu ii este locul. Sigur, se poate discuta pe marginea faptului ca Tanase si compania au avut mai mult posesia aseara si ca au trimis mai multe suturi la poarta lui Twente, dar atunci cand dai de doar doua ori pe poarta adversarului la tine acasa, iar acesta inscrie la practic singura ocazie importanta, dupa care te inchide perfect, este clar ca iti lipseste maturitatea si chiar acel cinism de care echipele mari ale fotbalului european stiu sa dea dovada in momentele importante.